Voi ati sesizat cati oameni nesimtiti trec zilnic pe langa voi, pe strada? Sau doar mie mi se pare ca politetea a devenit desueta?
Stiu, stiu, o sa ziceti ca tara arde si babei ii sta mintea la politete. Dar trebuie sa va povestesc ce mi se intampla zilnic de cativa ani incoace. Poate asa mai reusim sa invatam cativa tineri (ca la oamenii in varsta numai am speranta) cum ar trebui procedat pe trotuarele aglomerate (de masini) ale capitalei.
Sa va spun deci despre ce este vorba: Am norocul (pe undeva) ca drumul catre si de la scoala copilului meu sa fie scurt si deci sa il parcurgem pe jos in fiecare zi. Strada pe care mergem, are trotuare inguste, ocupate mai bine de jumatate de masini parcate. Deci circulatia se desfasoara pe un singur fir, ca sa folosesc termeni de circulatie rutiera. In fiecare sfanta zi, la cele 4 drumuri pe care le fac (doua dus si doua intors), invebitabil te intalnesti cu persoane care vin din sens opus si cineva din cei doi participanti la trafic trebuie sa se opreasca pentru a face loc celuilalt.
Aici apare Nesimtirea! Am facut o statistica de-a lungul anilor si din 20 de persoane intalnite (majoritatea tineri, elevi de liceu dar nu numai) pe zi, mai mult de jumatate nu se opresc desi te vad cu copil, cu ghiozdan, eventual si cu o umbrela pe care o imparti cu copilul. Si nu spun de cai mai in varsta care, conform bunelor maniere invatate, ar trebui sa aiba prioritate la trecere. Nu, vorbesc de tineri adolescenti despre care, uitandu-te la expresiile de pe fetele lor, iti dai seama ca nici macar nu isi pun problema sa se opreasca.
Dar cel mai grav este ca, atunci cand ma opresc eu sa le fac loc, 99% nu spun multumesc. Si aici intra nu doar tineri ci si mamici, bunici cu alti copii de gradinita sau de scoala si oameni in varsta.
E chiar asa de greu de rostit un Multumesc? Ce pretentii sa avem de la tanara generatie daca noi cei care trebuie sa ii educam, ne comportam cu nesimtire?
Comentarii
Trimiteți un comentariu